vineri, 1 mai 2009

GRUPARE POSTARI 1,2,3,4,5,6

GRUPARE POSTARI 1,2,3,4,5,6

Postarea 1
DE CE DESPRE YOGA PURIFICATĂ?
Pentru că doresc să împărtăşesc aici o experienţă personală.
Pentru că eu cred că pot face nişte afirmaţii susţinute nu numai teoretic ci şi verificate de mine prin propria-mi experienţă.
De ce despre yoga purifiactă?
Pentru că despre yoga în România se spun foarte multe, iar mie mi se pare că nimeni nu tratează subiectul în mod obiectiv. Detaşat. Disecat cu sinceritate cât este şi până unde este.
Unii sunt ignoranţi, alţii îl tratează teoretic, alţii sunt prea pasionaţi de ceea ce fac – poate nici nu fac rău – ca să poată să se pronunţe aşa cum spuneam, obiectiv, sincer, cu detaşare.

Voi începe cu o primă definiţie personală a sistemului yoga. O definiţie generică care nu intră în amănuntele şi în principiu sistemului în sine. Asta o voi face pe parcurs. Aşadar iată definiţia mea:

YOGA ESTE UN SISTEM DE ANTRENAMENT FIZIC ŞI PSIHIC, BINE ORDONAT, SITEMATIZAT, VERIFICAT EXPERIMENTAL DE MII DE ANI ŞI DE MULTE MILIOANE DE OAMENI, PORNIT DIN INIMA INDIEI ARIENE, CARE ARE CA SCOP FINAL SĂ PUNĂ UNUI OM LA DISPOZIŢIE O METODĂ, CARE SĂ-L AJUTE LA ÎMPLINIREA TOTALĂ A FIINŢEI UMANE.

Pentru cei care nu vor să meargă mai departe în cunoaşterea sistemului yoga, eu le propun să se oprească aici. Pentru cei interesaţi voi posta pe blog în următoarele postări dezbaterea definiţiei sistemului yoga în sine, şi mai departe pentru cei care doresc reguli practice pentru exersarea sistemului.

Postarea 2
PARERE
Am răsfoit de curând o carte – Tratat practic de yoga de Dan Mirahorian – şi credeţi-mă pe cuvânt că nu am găsit nici cea mai mică referire la vreo instrucţiune practică; fie pe partea de antrenament fizic, fie pe partea de antrenament psihic.
În schimb am găsit destule paragrafe în care se încearcă o amestecare a ştiinţelor moderne din zona pur pragmatică cu problemele pur spirituale ale yogăi. Ori în această greşeală cad foarte mulţi.
Aceasta m-a făcut încă o dată să continui să scriu pe acest blog pentru a elucida multe despre yoga.
Atât sub aspect teoretic cât şi în cel al practicii.

Postarea 3
YOGA SI RELIGIILE
Acest blog se doreşte şi un veritabil curs de yoga pentru cei care îl vor urmări până la capăt.
De aceea după definiţia generică – pentru că definiţia curată o voi da în următoarele postări - din POSTAREA 1 urmează o întrebare care probabil şi-o pun sau şi-o vor pune foarte mulţi.

ARE LEGĂTURA YOGA CU RELIGIA?
La această întrebare răspunsul este fără echivoc. DA. Yoga are legătură cu religia. Poate în partea de antrenament FIZIC NU. Dar imediat ce se trece la partea de antrenament psihic DA. La momentele potrivite voi detalia în ce constă această legătură.
Se mai pune însă o întrebare legată de acest subiect.

ARE LEGĂTURĂ YOGA CU O ANUMITĂ RELIGIE?
Şi la această întrebare răspunsul este tot fără echivoc. NU. Yoga nu are legătură cu o anumită religie. Singura prevedere din cea mai completă lucrare despre yoga (Yoga sutra de Pantanjali şi la care voi face referire foarte des pe acest blog) sună cam aşa la una din condiţiile care se pune înainte de a începe practica yoga - „CREDINŢĂ ÎN STĂPÂNUL DIVIN”

Nu există nici o referire care să prevadă dacă Acesta este cel al creştinilor, al musulmanilor, al semiţilor, al hinduşilor, al budiştilor etc.
Desigur noi creştinii vom face yoga cu gândul la DUMNEZEU, la DOMNUL NOSTRU ISUS HRISTOS şi la SFÂNTA TREIME care ESTE STĂPÂNUL NOSTRU DIVIN.

Ceilalţi, din celelalte religii, vor face yoga cu gândul la ceia ce prevede religia lor ca fiind STĂPÂNUL DIVIN.
Atenţie foarte mare la acest aspect. Asta deoarece există foarte multe şcoli de yoga care într-o primă fază susţin că yoga nu are ici o legătură cu religia ca apoi să introducă la antrenamente – mai mult sau mai puţin mascat - elemente de religie hindusă.
De aici şi criticile aspre ca să nu zic afuriseniile aduse sistemului yoga de către biserica ortodoxă.
Asta este şi una din cauzele pentru care scriu aici şi pentru care mi-am intitulat blogul yoga purificata.

Postarea 4
AGITAŢIA MENTALĂ
MOTO:
„Câte cuie la o casă
Atâtea gânduri m-apasă”
Din folclorul românesc. Frumos spus. Nu?

Fapt dovedit este că în creierul omului sunt două zone distincte:
-zona conştiinţei
-zona subconştintă
În zona subconştientului încă nu s-a stabilit cu exactitate ce se întâmplă, aici fiind loc de multe, foarte multe studii, speculaţii şi ipoteze. Acolo cred că deocamdată, numai Dumnezeu din Cer ştie exact ce este. Poate vor afla şi oamenii la un moment dat – dacă, evident, o să vrea Dumezeu.
În zona conştientă însă ştim ce se întâmplă.
Aici e Babilonul.
E infernul.
E un cazan sub presiune în care milioane de idei – sau poate mai multe – se înghesuie să iasă la suprafaţă. Ies cele impuse de necesitatea momentului. Celelalte rămân să se bată – şi credeţi-mă că e vorba de o „înghionteală” fără menajamente . Să se urce unele peste altele să iasă deasupra. Să ne impună să ne gândim la ele.
Yoghinii le compară cu o herghelie de cai sălbatici. Fie şi aşa. Eu cred că e tot la fel de înfiorător.
Sunt gânduri legate de : sănătate şi boală, dacă ai sau nu casă, dacă ai sau nu mâncare, soţie, prieteni, sărăcie, bogăţie, credinţă, necredinţă, politică, fotbal, ţară, religie etc. Etc. Etc. Şi această enumerare ar putea să o scrie oricine şi ar ocupa multe, multe ...multe pagini.
Cu cât ies mai multe gânduri la suprafaţă cu atât omul va fi mai împrăştiat, mai îngrijorat şi în final mai stresat, mai bonlav, mai plecat de la el însuşi. Câte o dată definitiv. Doamne fereşte.
Desigur că o parte a acestor gânduri vor influienţa şi zona subconştinetă. Dacă sunt prea multe. Dacă presiunea din „cazan” e prea mare cu siguranţă vor ajunge şi acolo.
Şi atunci încep dereglările din care cea mai plăcută va fi insomnia. Fiindcă dacă herghelia o ia razna şi începe să tropăie prea tare nu vor întârzia să-şi arate faţa şi nevrozele sau alte boli psihice, ba chiar şi boli ale celorlalte organe – inimă, ficat, fiere şamd.
Este lucru cert că perioadele de stres conduc la scăderea sistemului imunitar şi apoi la boli de tot felul, la dereglări neurovegetative, la proliferarea inflamaţiilor în articulaţii, etc.
Gândurile nu sunt un lucru cu care să te joci. Sunt focul nostru. Şi cu focul trebuie să te porţi cu grijă. Fiindcă ARDE.
Sistemul yoga vine şi ne spune metodic, apropiindu-se de rigoarea stiinţifică, ce e de făcut în acest sens.
Iată –de exemplu - cum Pantanjali grupează în Yoga sutra (sutra 6) aceste gânduri în 5 categorii:
Gânduri declanşate de cunoaşterea adevărului despre lucruri
Gânduri declanşate de cunoaşterea falsă despre lucruri
Gânduri declanşate de imaginaţia noastră – şi aici cred că stăm foarte bine cu toţii
Gânduri declanşate de amintiri - şi aici cred că stăm foarte bine cu toţii
Gânduri care ne bântuie somnul - şi aici cred că stăm foarte bine cu toţii

Vom vorbi mai pe larg despre fiecare la momentul potrivit. Până atunci – dacă nu puteţi face altceva - încercaţi măcar să vă faceţi idei numai despre ceia ce merită cu adevărat să vă faceţi. Micşoraţi – sau măcar nu măriţi presiunea din „cazan”. Până una alta eu vă urez „minte liniştită”.

Postarea 5
AGITATIA MENTALĂ ÎN SCRIERILE CREŞTINE
Că sursa răului stă în agitaţia mentală este un lucru foarte bine conturat în multe scrieri creştine. Fără a fi un expert în teologie creştină am extras totuşi câteva.
Sfântul Ioan Scărarul în a sa „scară” descrie pe larg diferitele tipuri de gânduri care apasă conştiinţa umană. Astfel se vorbeşte despre:
Despre tinerea de minte a raului – cuvântul 9
Iubirea de arginţi – cuvântul 16
Frica laşă – cuvântul 20
Slava deşartă – cuvântul 21
Mândria – cuvântul 22
Gândurile hulei – cuvântul 23
Blândeţe şi viclenie – cuvântul 24
Sau,
Isaia pusnicul in - Despre păzirea minţii spune : „Trebuie să alungăm din minte momeala gândurilor...”
Sau,
Ioan Casian – Despre cele 8 gânduri de răutate unde discută pe larg despre gândurile ce momesc mintea umană:
Despre lăcomia pântecelui
Despre duhul curviei şi al poftelor trupeşti
Despre iubirea de argint
Despre mânie
Despre întristare
Despre trândăvie
Despre slava deşartă
Despre mândrie
Sau,
Evagrie Ponticul în - Capete despre deosebirea gândurilor.
Din această lucrare iată numai un citat dintre multele existente.
„Dintre necuraţii care se împotrivesc lucrării noastre cei dintâi sunt cei încredinţaţi cu poftele lăcomiei pântecelui, cei ce ne furişează în suflet iubirea de argint şi cei ce ne momesc cu slava de la oameni. ...Căci este cu neputinţă să cadă cineva în mâinile duhului curviei, dacă n-a fost doborât de lăcomia pântecelui. Precum nu poate turbura mânia pe cel ce nu luptă pentru mâncări, sau bani, sau slavă. Şi este cu neputinţă să scape de întristare cel ce nu s-a lepădat de toate acestea. Nici de mândrie, cel dintâi pui al diavolului nu scapă cineva, dacă n-a smuls din sine iubirea de argint, rădăcina tuturor răutăţilor.”
Sau,
Sfântul maxim măsrturisitorul în Cele două sute de capete despre cunoştinţa de Dumnezeu şi iconomia Fiului lui Dumnezeu spune:
„Bine este a nu îngădui minţii să zăbovească în cele trupeşti şi în patimi. Căci «nu culeg, nici din ciulini smochine», adică din patimi virtuţi, «nici din scaieţi struguri», adică din trup cunoştinţa care dă bucuria.”

Sunt câteva exemple. Poate nici cele mai semnificative.
Filocalia din care am spicuit aceste exemple este plină ochi cu tratarea gândurilor care clocotesc în cazanul conştiinţei şi despre cum putem şi trebuie să renunţăm la ele.
Important este însă să reţinem că problema este una esenţială şi pentru creştini şi creştinism aşa cum este şi pentru sistemul yoga.
Şi problema se pune cam în aceiaşi termeni în toate marile religii. Nu este o inovaţie yoghină. Am venit cu exemple din creştinism pentru că pe acestea le cunosc mai bine.

Postarea 6
DEFINIŢIA YOGA
Cei care nu doresc să practice yoga este indicat să nu citească mai departe. Şi asta pentru că orice gând, orice idee, poate avea urmări. Nu are rost să-şi pună problema dacă nu vor să şi practice.
Pentru cei care doresc să practice le sugerez să citească cu foarte mare atenţie. Fiecare cuvânt înseamnă o noţiune. Şi fiecare noţiune trebuie înţeleasă, pentru ca mai apoi să ştim ce facem.
Aşa cum spuneam în altă postare eu consider drept text de căpătâi despre yoga, Yoga sutra de Pantanjali.
Din acest text am preluat şi definiţia pe care o consider de referinţă aşa cum e considerat de fapt tot textul.
Mai întâi trebuie spus că traducerile şi comentariile acestui text sunt multe chiar şi în limba română. Astfel numai OSHO dedică acestui text nu mai puţin de patru volume de comentarii. Cred eu însă că important este să extragem esenţa noţiunilor exprimate.
Definiţia corectă a sistemului yoga este dată de Pantanjali în yoga sutra – care în traducere înseamnă versete despre yoga –chiar din capitolul întâi, sutra doi, cu o exprimare caracteristică pentru tot textul – concisă şi aparent eliptică, abruptă şi enigamtică.
„YOGA ESTE OPRIREA MODIFICĂRILOR MINŢII” sau după alţii
„YOGA ESTE SUPRIMAREA MODIFICĂRILOR CONŞTIINŢEI” sau după alţii
„YOGA ÎMPIEDICĂ MINTEA SĂ IA DIFERITE FORME”
Mesajul este evident acelaşi. YOGA este oprirea furtunii de gânduri care ne bântuie mintea. Oprirea agitaţiei mentale despre care vorbeam într-o postare anterioară.
De ce este necesară această blocare este explicat în următoarele două sutre, pe care le voi cita mai jos dar pe care o veţi înţelege complet mai târziu.
„ATUNCI VĂZĂTORUL ESTE AŞEZAT ÎN PROPRIA SA FORMĂ
ÎN CELELALTE STĂRI EXISTĂ INDENTIFICARE CU MODIFICĂRILE MINŢII”
Sau după alţii
„ATUNCI VĂZĂTORUL ESTE STABILIT ÎN NATURA SA
ÎN ORICARE ALTĂ EXISTĂ IDENTIFICARE CU MODIFICĂRILE”
Sau după alţii
„ÎN ACEL MOMENT CEL CARE VEDE SE ODIHNEŞTE ÎN PROPRIA SA STARE
ÎN CELELALTE MOMENTE CEL CARE VEDE SE IDENTIFICĂ CU MODIFICĂRILE”
Cine sunt „moficările” este clar – sunt furtuna şi uraganul care ne bântuie conştiinţa.
Cine este însă „văzătorul” şi văzutul vom elucida sper pe parcursul acetui blog care se vrea o sugestie pentru un CURS DE YOGA. PURIFICATĂ.
Şi ca să vedeţi că oamenii sunt la fel peste tot, şi în toate timpurile, indiferent de religie o să dau mai jos şi un citat din Sf ântul Maxim Mărturisitorul, care punea cam aceiaşi problemă cu cuvintele:
„Când mintea se va scutura de multele păreri despre lucruri ce s-au aşezat asupra ei, i se va descoperi limpede Cuvântul adevărului”
Aşadar prin practica yoga nu se urmăreşte decât acest lucru: oprirea modificărilor mentale, oprirea acestui „joc al ieleor” care ne tulbură creierul. Atât. Mai departe tortul este speculaţie.
Pornind de la această definiţie, cred că este clar pentru toată lumea că yoga este o metodă de perfecţionare spirituală, care poate fi practicată de oricine doreşte acest lucru şi nu are legătură practic cu nici o religie anume.